România nu are legislație care să permită identificarea, măsurarea și reducerea stresului la locul de muncă, deși studiile arată că bărbații de peste 45 de ani sunt cei mai afectați la acest capitol și că peste jumătate din numărul total de zile de lucru pierdute sunt atribuite stresului.
Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă (EU-OSHA) a lansat joi, și în România, campania privind managementul stresului derulată la nivel european.
Cel mai recent sondaj paneuropean a arătat că 51 la sută dintre lucrători consideră că stresul este ceva obișnuit la locul de muncă și că aproape 60 la sută din zilele lucrătoare pierdute (în care angajatul nu se prezintă la muncă fără să fie în concediu de odihnă) sunt atribuite stresului. De asemenea, patru din zece lucrători consideră că stresul nu este corect gestionat în cadrul organizației din care fac parte.
Nicolae Voinoiu, director în cadrul Inspecției Muncii, a declarat, la evenimentul de lansare a campaniei, că legislația românească în domeniul muncii nu reglementează și partea de stres, dar că speră ca la finalul celor doi ani de campanie să poată fi elaborat un proiect de act normativ în acest domeniu.
Discuțiile referitoare la acest act normativ sunt mult mai vechi, însă, până acum, niciun guvern nu și-a asumat elaborarea și adoptarea unui asemenea document.
Voinoiu a explicat că este destul de dificil de gândit un astfel de proiect de act normativ, deoarece la nivel mondial sunt folosite mai multe modele, iar România nu are o metodă autentificată.
„Consider că este necesară elaborarea unei astfel de metode de evaluare a stresului, care va fi utilizată ori de câte ori inspectorii de muncă primesc reclamații legate de acest aspect. Stresul, în primul rând, trebuie identificat, dar trebuie stabilit dacă este stres ca urmare a activității lucrative sau dacă provine de acasă. Pentru elaborarea unei metode este nevoie de un număr foarte mare de determinări și trebuie să țină cont de specificul țării respective. Spre exemplu, noi, acum, folosim metoda Danemarca de evaluare a stresului, dar care trebuie transpusă la nivelul țării noastre. Mai concret, intenționăm să o adaptăm în funcție de regiune, pentru că regiunile sunt diferențiate de domeniul de activitate, de profilul lucrătorilor, de riscurile emergente”, a explicat reprezentantul Inspecției Muncii.
El a mai precizat că instituția pe care o reprezintă a demarat, în 2008, o campanie pe stres, realizată în colaborare cu medicii de medicina muncii.
„Avem rezultate care nu pot fi, deocamdată, făcute publice. Sunt pentru noi, pentru a sprijini următorul pas, acela de a elabora un act normativ care să reglementeze acest domeniu. Astfel de acțiuni trebuie făcute la nivelul țării. Vrem să dezvoltăm această campanie pe cinci județe”, a spus Nicolae Voinoiu.
Tot el a precizat că studiul respectiv a arătat că există stres la locul de muncă și că acesta ține foarte mult de lipsa de instruire a lucrătorilor.
„Atâta timp cât eu nu știu ce am de făcut, este stresul suplimentar de a încerca să rezolv o problemă fără să am foarte multe elemente. Evident că există o relație între lucrător și angajator, care nu rezidă numai în salariu”, a mai spus Voinoiu, care a adăugat că, în România, cei mai afectați de stres la locul de muncă sunt bărbații de peste 45 de ani, stresul cel mai mare fiind legat de pierderea locului de muncă.
Directorul general al Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Protecția Muncii „Alexandru Darabont”, Doru Costin Darabont, a explicat, cu același prilej, că problema stresului este asociată omului modern, deși despre acest fenomen se vorbește de cel puțin 80 de ani.
Darabont a mai spus că stresul, ca reacție fiziologică a organismului, determină răspunsuri mentale și emoționale la schimbările din mediu și reprezintă a doua problemă majoră generată la locul de muncă, după afecțiunile musculo-scheletale.
El a precizat că 22 la sută dintre lucrătorii din spațiul comunitar sunt afectați de probleme determinate de stres.
La rândul său, președintele Asociației Române a Agenților de Muncă Temporară, Sorina Donisa, a declarat că principalii factori de stres sunt schimbările majore sau frecvente de proceduri, munca excesivă peste program, termenele limită prea strânse, lipsa de apreciere a șefilor și a feedback-ului, conflictele frecvente la serviciu și nesiguranța locului de muncă.
Donisa a mai spus că persoanele stresate se manifestă prin tristețe, anxietate, teamă, greșeli repetate, dezorganizare, nervozitate, lipsă de concentrare, durerti de cap și de stomac.
În astfel de cazuri, companiile ar trebui să conștientizeze efectele stresului în cadrul organizației și să încerce să elimine cauzele. De asemenea, fiecare companie ar trebui să se asigure că oamenii știu clar care le sunt atribuțiile și că volumul de muncă se distribuie în mod echitabil.
De asemenea, ar trebui încurajate discuțiile informale și s-ar putea asigura servicii de consiliere psihologică sau abonamente la masaj și săli de sport, a mai spus Sorina Donisa.